Un scurt popas in zona Peninsulei si este suficient sa iti dai seama ca istoria a devenit un subiect de mult apus, mai precis admiratia pentru lucrurile vechi a fost inlocuita de nepasarea omniprezenta, specifica Romaniei.
Mi-e greu sa ma complac intr-o asemenea atitudine si sa sper ca nici la viitoarea plimbare pe faleza Cazinoului sau prin Piata Ovidiu nu-mi voi rupe picioarele sau pierde flecurile!De aceea, mi-am propus sa le transmit elevilor meu sentimentul de amiratie fata de valorile trecutului si, tocmai in acest scop, sa le prezint intr-o maniera accesibila pagini din istoria Constantei si a Dobrogei, in speranta de a-i face sa simta parfumul vremurilor de altadata.
Sunt convinsa ca nu este un demers singular si ca multi colegi , profesori de istorie si nu numai, imi impartasesc parerea ca "publicul" trebuie educat permanent si ca bazele unei educatii solide se gasesc in cei 7 ani de acasa.
In aceeasi masura, sunt de parere ca in perioada adolescentei si pe tot parcursul vietii de adult, educatia este rezultatul unui efort personal , continuu de slefuire.Folosite asa cum trebuie, Internetul si noile resurse ale lumii contemporane ne pot apropia de ceea suntem cu adevarat.
In zilele nostre, cred ca este o adevarata arta de a trai in armonie cu trecutul , conectat pe deplin la prezent si cu bateriile incarcate pentru viitor.
Spunand asta, ma gandesc la un film pe care l-am descoperit recent si ale carui invataminte folosesc la orice varsta:
Mi-a trebuit ceva timp intr-o dupa-amiaza de Duminica sa-l urmaresc , pe alocuri mi se parea ca actiunea decurge prea lent dupa standardele pe care mi le inoculase in ultimul deceniu ProTv-ul, insa cel putin trei lucruri m-au impresionat-sa vad un om trezindu-se cu noaptea in cap pentru a studia, multumind de trei ori Divinitatii ca are acest privilegiu!
-o mama devotata care isi redescopera la o varsta matura pasiunea pentru desen
-un contabil mustacios , pe care concedierea l-a transformat intr-un muzician sentimental.
Daca aveti chef, chiar va recomand sa-l ascultati pe Ethan Lipton: